Apocalipsa 7.1-8

Cei 144.000 pecetluiți din Israel

După ce a fost deschisă pecetea a șasea, Ioan nu mai vede deschiderea peceții a șaptea până ce ajunge în capitolul 8. Capitolul 7 deci ne prezintă o pauză ca o paranteză în care ni se istorisesc activitățile divine și roadele lor înainte de a vedea judecăți și mai teribile căzând pe pământ. Cu credincioșie față de ordinea care se vede mereu în Scripturi, avem întâi pe evreii și după aceea pe cei dintre națiuni.Este o pauză scurtă în lucrările divine. Pecetea a șasea produsese ceea ce se putea numi ‟un vânt puternicˮ (6.13), dar acum cele patru vânturi ale pământului sunt cu totul stăpânite de puterea angelică. Ele aveau să nu sufle până ce robii lui Dumnezeu aveau să fie pecetluiți pe frunțile lor. Acești robi ai lui Dumnezeu se aflau în cele douăsprezece seminții ale lui Israel; dar venind și Levi printre cei numărați, de asemenea și cele două seminții care îl prezentau pe Iosif, numărul 12 este menținut prin omiterea lui Dan. Mulți gândesc că felul în care Iacov se referea profetic la Dan în Geneza 49.16-18 ar da ceva lumină în privința aceasta. Dacă ‟șarpele de pe drumˮ și ‟năpârca pe cărareˮ sunt o aluzie la Antihrist, instigat de Satan, ieșind din seminția lui Dan, se poate să fie real acest fapt.Numerele citate ar putea fi desigur luate literal, dar mai probabil sunt de înțeles simbolic, mai ales că 12 și pătratul lui 12 care se întâlnesc în cartea aceasta sunt într-un sens simbolic. Rămășița credincioasă a lui Israel va avea un loc de importanță adminstrativă în veacul care va veni, și 12 este numărul caracterului complet al administrării.Este de notat că din nou îngerii au un loc de proeminență în acest moment al cărții. Parabolele Domnului din Matei 13 ne-au arătat că ei au o parte importantă în lucrarea de judecată la sfârșitul veacului. Ei ‟vor culege din împărăția Lui toate pricinile de păcătuireˮ (13.41); ei ‟vor despărți pe cei răi din mijlocul celor drepțiˮ (13.49). Ceea ce vedem aici este că ei pecetluiesc pe cei drepți din Israel, pentru ca ei să fie păstrați și duși la bun sfârșit. Până ce aceștia vor fi pecetluiți, vânturile judecății nu vor mai sufla.