Apocalipsa 20.6

　　　　Preoți care vor împărăți (20.6)

　　　　De asemenea versetul 6 face pe deplin clar faptul că numai cei ‟fericiți și sfințiˮ au parte în cea dintâi înviere. Moartea a doua nu are autoritate asupra lor, deși are asupra acelor care sunt lăsați pentru a doua înviere. Fericirea lor este descrisă în două feluri. Nu este faptul că ar intra în lucruri cu totul noi în caracterul lor, pentru că de pe acum Hristos a făcut din noi ‟o împărăție, preoți ai lui Dumnezeu și Tatăl Săuˮ (capitolul 1.6) și în capitolul 5 cei 24 de bătrâni erau prezenți cu aceste însușiri. Aici, totuși, ceea ce au fost făcuți sfinții și este cunoscut de credința noastră, vine într-o prezentare deplină în perioada mileniului.Este aici și o altă trăsătură. ‟Ei vor fi preoți... ai lui Hristos.ˮ Expresia aceasta nu se întâlnește în alte texte și ea ne reamintește de Aaron și fiii săi în Exod 29, care, când erau împreună, îi prezentau pe sfinți ca o colectivitate preoțească. Fiii lui Aaron erau preoți ai lui Dumnezeu și ai lui Aaron – dacă ne putem exprima în felul acesta. Sfinții înviați se vor arăta ca preoți ai lui Dumnezeu și ai lui Hristos, luându-și caracterul și locul în întregime de la El. Și ei vor avea parte în domnia Sa ca Împărat.

　　　　Binecuvântările împărăției redate deplin în Vechiul Testament (20.6)

　　　　Versetul 6 ne dă pe scurt rezumatul puterii și binecuvântării perioadei mileniului din partea sa cerească. Mai multe lămuriri ne sunt dăruite în partea de la urmă a capitolului 21.24, totuși tot în partea ei cerească, menționând ‟națiunileˮ celor mântuiți și ‟împărații pământuluiˮ, dar nu sunt date detalii cu privire la binecuvântările pământești din acea perioadă plină de satisfacție. Astfel de detalii nu erau necesare aici, pentru că ele sunt date din plin în Scriptura Vechiului Testament.Știm că pământul se va bucura și va prospera sub domnia binefăcătoare a lui Hristos; că va fi plin de cunoștința lui Dumnezeu așa cum apele acoperă marea. Să ținem seama de cele spuse în Psalmul 72, pentru că în el Îl vedem pe Hristos ca Împărat-Preot, perfect în felul Său de a domni și susținând pe săraci și nevoiași. În Apocalipsa ni se permite să intrăm în secretul felului în care El Își arată puterea și bunătatea prin sfinții Săi cerești – chiar și prin unii ca noi.Credem cu adevărat acest lucru? Dacă îl credem, el ne va scoate din veacul de acum prin care trecem și din toate realizările lui.Perioada milenială va fi caracterizată de o conducere dreaptă, totuși binefăcătoare. La sfârșitul veacurilor de conducere greșită, păcătoasă a oamenilor, cu toate mizeriile care o însoțesc, se va arăta perfecțiunea și gloria domniei divine sub Hristos ca Fiu al Omului și Împărat al lui Israel. Totuși păcatul nu va fi cu totul absent, după cum ne arată Isaia 65.20.