Apocalipsa 11.13-14

　　　　Oamenii omorâți de un mare cutremur

　　　　La sfârșitul istoriei lor, triumful celor doi a fost complet, și acesta va fi sfârșitul istoriei pentru toți martorii lui Dumnezeu, respinși și persecutați. Ei s-au suit la cer; în același timp un cutremur foarte mare a lovit pământul; a zecea parte a cetății care îi persecuta s-a dărâmat. Un duh de viață de la Dumnezeu a intrat în ei; șapte mii din oameni au fost uciși. Cei care n-au fost omorâți au fost umpluți de frică și au trebuit să dea slavă Dumnezeului cerului. Păreau ca și cum ar fi fost șovăelnici să admită că El este Dumnezeul pământului.Faptul acesta încheie cel de al doilea ‟vaiˮ, care este trâmbița a șasea, și ni se spune că trâmbița a șaptea și cel de al treilea ‟vaiˮ vine curând, pentru că nu mai este amânare, cum am văzut în capitolul 10.6. De aceea abia de ar mai putea fi vreun interval între învierea și înălțarea la cer a martorilor și actul final care încheie ziua omului și inaugurează împărăția.