2 Petru 2:19

Promisiunea libertăţii, ei înşişi fiind robi au stricăciunii (2.19)

Libertate! Cuvântul acesta are un sunet foarte obişnuit. Nu ţi-a spus oare nimeni:“De ce să fii robit de aderarea oarbă faţă de Biblie, care îţi închipui că este inspirată? De să nu-ţi însuşeşti vederea luminată din timpul nostru? Trateaz-o ca o carte obişnuită, desigur, clasică şi interesantă, dar fără o autoritate supranaturală. În felul acesta îţi vei elibera mintea de încurcăturile ei şi vei începe să te mişti cu toată libertatea în câmpul vast al speculaţiilor actuale“. Ce propunere ispititoare! Cât de distrugător lucrează ea printre oamenii bine intenţionaţi cu gândirea nestatornică, care tocmai au scăpat de cei care umblă în rătăcire şi de stricăciunea din lume, totuşi doar îmbunătăţiţi, nu născuţi din nou. Ea le deschide înainte o cale, aparent bună, chiar în vechea stricăciune din care tocmai ieşiseră.