1 Tesaloniceni 5:4

　　Versetul 4: „Dar voi, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, ca ziua să vă surprindă ca un hoţ.“

　　Apostolul nu vorbeşte mai mult despre cei necredincioşi pentru care ziua Domnului va veni ca un hoţ, ci se adresează direct către tesaloniceni: „Dar voi“. În primul rând există diferenţe elementare între credincioşi şi necredincioşi, în al doilea rând cunoştinţa despre ziua Domnului trebuie să aibă consecinţe practice în viaţa noastră. Aceasta este tematica următoarelor versete.

　　Despărţirea dintre credincioşi şi necredincioşi ne este prezentată în următoarele versete prin punerea faţă în faţă a diferenţelor:- lumină şi întuneric;- zi şi noapte;- a dormi şi a fi treji;- lucizi şi îmbătaţi;- pieire şi mântuire.

　　Mai întâi apostolul revine la realitatea că judecăţile care vor urma nu sunt pentru credincioşi. Pe noi ziua Domnului nu ne va surprinde ca un hoţ. Deşi trăim în această lume, noi nu suntem în întuneric. În această lume este întuneric. Oamenii trăiesc în întuneric. Ei aparţin întunericului şi se simt bine acolo. Într-un anumit sens, şi noi trăim în această noapte, care a început odată cu lepădarea Domnului Isus, dar noi nu aparţinem acestui întuneric. Noi aparţinem zilei. Noi trăim ca un corp străin în noapte şi aşteptăm ziua. Noi arătăm lumina şi caracterul zilei pe tot parcursul nopţii.

　　Un exemplu din natură ne ajută să înţelegem mai clar aceste adevăruri. În lumea animală există animale de zi şi animale de noapte. Ultimele se simt bine numai când este întuneric. Dacă animalele de zi umblă noaptea, este ceva neobişnuit pentru ele, nu corespunde naturii lor. Aşa este şi cu noi. După natura noastră nouă, noi aparţinem zilei, luminii. Dar trăim în această noapte, fără să-i aparţinem. Noi nu suntem în întuneric. De aceea, această zi nu ne va surprinde ca un hoţ noaptea. Numai pentru cei care aparţin nopţii, ziua aceasta va veni ca un hoţ în noapte.