1 Tesaloniceni 5:17

Versetul 17: „Rugaţi-vă neîncetat.“Pentru a savura totdeauna bucuria în Domnul trebuie să avem o comuniune continuă cu Domnul. Aceasta se exprimă prin rugăciune. De aceea apostolul a spus: „Rugaţi-vă neîncetat.“ El însuşi a fost un exemplu în acest sens, apostolul rugându-se neîncetat pentru tesaloniceni. Aici nu este vorba, în primul rând, despre adunarea de rugăciune şi nici despre rugăciunea noastră personală. Aceasta nu o putem face neîncetat, adică zi şi noapte. Nu, ci rugăciunea poate fi asemănată cu respiraţia sufletului, iar citirea Cuvântului lui Dumnezeu cu hrana sufletului nostru. Respiraţia, în general, o facem inconştient; aceasta înseamnă că nu ne oprim din lucru, ca să respirăm. Dar dacă te opreşti să respiri, vei afla foarte repede consecinţele. La fel este şi cu rugăciunea. Ea este legătura constantă cu Domnul, expresia dependenţei noastre de El. În sensul acesta, ea este o atitudine interioară în care putem să fim neîncetat, la lucru, acasă şi în timpul nostru liber etc.Aşa că în toate, şi aici, Domnul Isus ne poate fi un bun exemplu, grăitor şi desăvârşit. Numai Domnul putea să spună despre Sine: „Dar Eu mă rog“ (Psalm 109.4). Pentru El nu era numai o obişnuinţă bună, ci ca Om adevărat trăia în dependenţă continuă de Dumnezeul Său.