1 Tesaloniceni 5:15

　　Versetul 15: „Vedeţi ca nimeni să nu întoarcă rău pentru rău, ci întotdeauna urmăriţi ce este bine unii faţă de alţii şi faţă de toţi.“În versetul de faţă ne este prezentat un principiu general care se referă la comportamentul nostru faţă de semenii noştri. Trebuie să avem grijă ca nimeni - şi aici ne includem fiecare în parte - să nu întoarcă altuia rău pentru rău. Acest principiu este pus faţă în faţă cu cel din Lege. În Vechiul Legământ se spunea: „ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte“ (Exod 21.24). Oamenii din această lume se comportă de regulă astfel. Numai harul lui Dumnezeu poate lucra în inimile noastre, ca să ne orientăm după alte directive, şi anume după directivele lui Dumnezeu. Aici este vorba despre un principiu specific Împărăţiei lui Dumnezeu. Domnul Isus a vorbit despre acest principiu în predica de pe munte (care de fapt cuprinde principiile Împărăţiei lui Dumnezeu). El a spus ucenicilor Săi: „Aţi auzit că s-a spus: «Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte»; dar Eu vă spun: Nu vă împotriviţi răului; ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt“ (Matei 5.38-39). Dar şi apostolul Pavel a scris despre un astfel de comportament când a scris romanilor: „neîntorcând nimănui rău pentru rău“ (Romani 12.17).Pentru cei din Tesalonic era, cu siguranţă, greu să se comporte conform acestor principii, cu mult mai greu decât multora dintre noi. Ei se aflau atunci sub presiunea semenilor lor, care au prigonit pe cei credincioşi. Am aflat că tesalonicenii au primit Evanghelia prin multe necazuri. Ei au avut parte de mult rău, iar acum erau sfătuiţi ca nimeni să nu întoarcă rău pentru rău. Dar şi nouă ni se adresează aceste cuvinte. Cât de uşor suntem înclinaţi să ne apărăm când suntem atacaţi! Cât de repede ne gândim cum să ne răzbunăm pe cel ce ne face rău! De aceea să ne îndemnăm unii pe alţii şi să învăţăm din gândirea Domnului, „care, fiind insultat, nu răspundea cu insultă, suferind, nu ameninţa“ (1 Petru 2.23).Apostolul Pavel merge aici mai departe. El spune: „întotdeauna urmăriţi ce este bine unii faţă de alţii şi faţă de toţi“. Deci, nu numai că trebuie să veghem să nu întoarcem rău pentru rău, ci trebuie să ne gândim cum să facem bine altora. Acest lucru trebuie să-l facem faţă de fraţi şi surori, dar şi faţă de lumea care ne înconjoară. Chiar dacă este o despărţire clară între lumină şi întuneric, între zi şi noapte, totuşi cei ce sunt lumină în Domnul să arate celor din întuneric caracterele luminii. Numai aşa arătăm adevăratul caracter de robi ai Împărăţiei şi vom fi o mărturie pentru Domnul.