1 Tesaloniceni 2:18

Faptele Apostolilor ne relatează că Pavel de la Tesalonic a mers la Atena şi apoi la Corint. În această călătorie a găsit prieteni noi. Dar dragostea sa faţă de tesaloniceni a rămas tot aşa de înflăcărată. El dorea să-i mai vadă şi a încercat să-i viziteze deoarece îşi făcea grijuri pentru ei.Nu era din cauza lui că nu putea să vină la ei. Temeiul era că satan l-a împiedicat. Cum s-a desfăşurat aceasta în amănunt nu ni se relatează. Pavel a spus numai că satan l-a împiedicat şi a închis drumul. Am fi putut spune şi noi aşa ceva? În Fapte 16.6 citim că Duhul Sfânt l-a oprit să vestească Cuvântul în Asia. Acest fapt ni se pare mai plauzibil. Dar cum este posibil ca satan să-l oprească pe un slujitor al lui Dumnezeu să facă ceea ce nu este împotriva voiei lui Dumnezeu? Ceea ce făcea Pavel era bine şi intenţile sale erau cinstite şi totuşi a fost împiedicat de satan. Vrăjmaşul a căutat să-l oprească pe Pavel să meargă la tesaloniceni şi Dumnezeu a acceptat.La fel şi noi trebuie să învăţăm ca în viaţă să deosebim diferenţele dintre voia lui Dumnezeu şi ceea ce indirect Dumnezeu nu acceptă ca noi să facem. Cu siguranţă satan nu poate face nimic dacă Dumnezeu nu-i acceptă, dar Dumnezeu îi lasă o anumită zonă de acţiune. Adevărul acesta îl observăm în viaţa lui Iov. Este o mângâiere pentru noi că în curând nu va mai fi aşa. În Romani 16.20 este scris: „Iar Dumnezeul păcii va zdrobi în curând pe satan sub picioarele noastre“. Atunci satan nu va mai avea nici o posibilitate să ne oprească.Dar azi mai foloseşte orice împrejurare ca să facă rău oricărei lucrări a Domnului. Dar noi avem mai mult discernământ ca să recunoaştem dacă Dumnezeu vrea să oprească ceva sau dacă El acceptă ca satan să se întrepătrundă în lucrarea Domnului. Dacă decizile noastre nu sunt clare atunci Dumnezeu se împotriveşte. La Pavel era foarte clar. Motivaţia sa era în concordanţă cu Dumnezeu şi de aceea a ştiut că satan şi nu Dumnezeu este cel care îl opreşte să meargă la tesaloniceni.