1 Tesaloniceni 1:7

Versetul 7: „ ...încât voi aţi devenit modele tuturor credincioşilor din Macedonia şi din Ahaia.“

Acesta este al doilea semn caracteristic. Din imitatori au devenit modele. Tesalonic se afla în provincia Macedonia. Ahaia era o provincie la sud de Macedonia. Acolo era Corintul în care se găsea Pavel când a scris această epistolă. Pavel i-a prezentat pe tesaloniceni ca modele. Cât de puternică trebuie să fi fost mărturia lor!Şi pentru noi este acest cuvânt! Dumnezeu doreşte să ţinem sus stindardul, El doreşte ca noi, fiind imitatori ai lui Hristos, să fim modele pentru fraţii noştri. Ceilalţi trebuie să vadă pe cine urmăm. Dacă suntem modele, arătăm în umblarea noastră că Îl urmăm pe Domnul Isus şi că El acţionează în noi. Fraţii noştri şi oamenii din jurul nostru ne observă cu atenţie. Ce văd ei la noi? Arătăm noi acele caractere ale Domnului sau văd în noi caracterele omului vechi?

Aici nu este vorba despre o teorie seacă, ci este tocmai practica creştină. În prim-plan nu dăm învăţătură semenilor noştri, ci trăim învăţătura, hrănindu-ne zilnic din Cuvântul Său şi venind la El în rugăciune în orice ocazie. Pentru aceasta nu avem nevoie de multă cunoştinţă, ci de o dedicare profundă faţă de Domnul Isus. Adesea, modele pentru alţii nu sunt credincioşii cu cunoştinţă vastă, ci cei care în linişte arată ce înseamnă Hristos pentru ei.

Observăm o mare diferenţă când îi comparăm pe tesaloniceni cu corinteni. Pavel putea să le scrie corintenilor: „ ...aţi fost îmbogăţiţi în El“ şi „astfel nu vă lipseşte niciun dar al harului“ (1 Corinteni 1.5-7). Dar unde citim că erau nişte modele pentru alţii? Nicăieri! Comportamentul corintenilor era mai degrabă unul care necesita avertizări şi îndemnuri. Tesalonicenii ştiau puţin în comparaţie cu corintenii. Dar tesalonicenii trăiau acel mod de viaţă care l-au învăţat şi de aceea au devenit modele pentru alţii.