1 Corinteni 9:15-18

　　　　Lipsit de drepturi, pentru evanghelie (vers. 15-18)

　　　　A trăit vreodată în tot timpul istoriei bisericii vreun altul asemenea apostolului Pavel – care ar fi avut dreptul la atât de multe şi totuşi să fi pretins atât de puţin? Era gata să sufere orice, numai să nu aducă vreo piedică progresului evangheliei. Ar fi vrut mai degrabă să moară decât să greşească în această privinţă. Ce om binecuvântat! Nu e de mirare că putea să îndemne pe sfinţi, spunând: „Imitaţi-mă pe mine!“Vedem, de asemenea, cât de reală însemnătate era pentru el chemarea lui Dumnezeu de a predica evanghelia. Ştia că o „administrare“ îi fusese încredinţată şi ar fi fost vai de el dacă n-ar fi făcut tot ce se putea pentru ea. Dacă ar fi fost ceva neplăcut pentru el şi împotriva voinţei lui, aşa cum a fost împotriva voinţei lui Iona să predice în Ninive – chiar şi atunci, o datorie era pusă asupra lui. Dacă ar fi fost obligat să slujească printr-o mulţime de necazuri, ca Iona, desigur, el nu s-ar fi dezgustat. Şi făcând lucrarea de bunăvoie, ştia că răsplata îi era sigură. Cât de plăcut să fii în stare să vesteşti mântuirea care este „fără bani şi fără plată“, fără să vorbeşti de bani sau de vreo răsplată pentru predicarea ei!