1 Corinteni 3:10-15

　　　　Temelia şi ce se zideşte pe ea (vers. 10-15)

　　　　Pavel şi Barnaba şi-au făcut lucrarea. Dar ei nu erau singurii lucrători care luaseră parte la lucrarea din Corint. De aceea la sfârşitul versetului 10 aplicaţia acestei imagini este lărgită ca să cuprindă pe „fiecare“, adică fiecare om care a pus mâna la lucrarea din Corint. Aceasta se aplică desigur şi la orice om care îşi pune mâna la orice lucrare a lui Dumnezeu, oriunde, în orice timp. Ea ni se aplică şi nouă, astăzi.Temelia fusese pusă bine şi în mod definitiv când Pavel i-a vizitat pe corinteni prima dată şi a stat acolo un an şi jumătate. A fost pusă singura temelie – Isus Hristos. Întrebarea se punea acum pentru cei care au urmat, ce anume au zidit. Erau lucruri preţioase, capabile să facă faţă focului? Sau erau lucruri comune şi uşor să fie arse? Va veni ziua când focul va pune la probă lucrarea fiecăruia. Şi toate se vor arăta cum sunt. Adevăratul caracter al întregii noastre lucrări va fi descoperit. Nu numai cât de mult am lucrat, ci „în ce fel“ s-a făcut. Cât de pătrunzător este gândul că „Ziua o va face cunoscut“ (vers. 13).Când ziua aceea îşi va arăta lumina asupra noastră şi ne va pune la test, s-ar putea ca lucrarea noastră să rămână. Atunci vom primi răsplată. Să facă Dumnezeu să vedem atunci aprobarea Lui!De altă parte, lucrarea noastră poate fi arsă de tot, totuşi noi să fim salvaţi „ca prin foc“. Când cei trei evrei au trecut prin foc, cum se spune în Daniel 3, ei şi hainele lor au rămas neatinse, numai legăturile lor au fost arse. Ce pierdere am avea dacă am trece goi prin foc, lipsiţi de tot ce ne-ar fi acoperit ca rod al lucrării noastre aici!