1 Corinteni 10:20-22

　　　　Masa Domnului şi masa demonilor (vers. 20-22)

　　　　Deci versetele 16 până la 20 aduc înaintea noastră trei feluri de comuniuni: creştină, iudaică şi păgână. Ele au ca centru masa Domnului, altarul din poporul lui Israel şi jertfele idoleşti din păgânism; şi în fiecare caz comuniunea se exprimă prin actul mâncării. În pasajul acesta altarul lui Israel este amintit doar ca o ilustrare şi se face referinţă la el mai departe, în Evrei 13.10. Ideea subliniată aici este între comuniunea cu moartea lui Hristos şi comuniunea demonilor. Acestea două se opun total, fundamental şi continuu. Nu se poate să participi în amândouă. „Nu se poate“, spune apostolul de două ori în versetul 21.Dar presupunând că cineva nu vrea să ştie de acest „nu se poate“ şi este destul de sfidător încât, după ce a luat parte la masa Domnului, să participe la masa demonilor – atunci ce se va întâmpla? Atunci Îl provoacă pe Dmnul la gelozie, pentru Numele Său şi gloria Sa. Domnul nu va da gloria Sa altuia, iar cel care face un astfel de lucru va avea pe Domnul împotrivă şi va gusta amărăciunea de a ajunge sub lucrarea Sa de disciplinare, poate chiar şi de moarte. Fiind disciplinat de Domnul, el va descoperi curând că nu este mai puternic decât El şi se va afla în faţa căii amare a pocăinţei, singura care duce la recuperare.Prin îndurarea lui Dumnezeu, probabil foarte rar am fi în pericolul „comuniunii cu demonii“. Dar din cauza aceasta să nu înlăturăm cu uşurinţă adevărul acesta din gândirea noastră, pentru că principiul lui are o aplicaţie mai largă. Dacă participăm la masa Domnului, avem nevoie să fim atenţi ca nu cumva să participăm şi la lucruri care nu se potrivesc cu ea şi cu sfinţenia ei. Dacă suntem în comuniune cu sângele şi cu trupul lui Hristos, vom preţui atât de mult lucrul acesta încât vom exclude orice alte comuniuni. Nu ne vom apropia de comuniuni care nu numai ne-ar împiedica, dar poate chiar ne-ar şi întina. Ne temem că implicaţiile acestui adevăr sunt deseori ignorate. Este posibil să luăm parte din pahar şi din pâine fără a ne gândi suficient la obligaţiile care sunt legate de acest fapt. Să nu avem parte cu lucrurile rele!