O cântare nouă
Pare să existe o legătură indubitabilă între primul verset al acestui psalm şi ultimul verset al celui precedent. În ambii psalmi scriitorul îi îndeamnă pe cei drepţi să se bucure în Domnul. Dar psalmul acesta dezvoltă tema, spunându-ne de ce este nimerit pentru cei drepţi să-L laude pe El.
Se cuvine să notăm că nu se pomeneşte aici nimic despre duşmanii activi, despre persecuţii sau strâmtorări. Mai degrabă, avem de a face cu o scenă paşnică, Israelul locuind în siguranţă, iar Domnul fiind recunoscut ca Suveran universal. Astfel Psalmul aparţine începutului împărăţiei lui Cristos, când asuprirea Neamurilor va fi fost sfărâmată iar necazul lui Iacov se va fi sfârşit.
Chemarea Israelului la închinăciune este lansată în primele şapte versete, după care este adresată Neamurilor în versetul 8. Lauda este atât de minunată şi de copleşitoare încât în acest scop se va utiliza cel mai ales şi mai dulce acompaniament instrumental posibil: harpa şi un instrument cu zece coarde.