Şi, pe lângă toate acestea, El ne satură cu bunătăţi toată viaţa noastră. Textul ebraic din acest punct este puţin cam greu de descifrat. Traducerea literală este: "El îţi satisface podoaba cu lucruri bune." Pornind de la acest text, traducătorii au redat în diverse moduri această sintagmă: „floarea vieţii tale," „anii tăi" sau „cât vei trăi." Dar chiar dacă nu putem ajunge la un numitor comun asupra sensului exact al versetului, adevărul este că Domnul împlineşte dorul inimii noastre şi nu le refuză nici un lucru bun celor ce umblă în neprihănire.
Urmarea acestor cinci binefaceri - iertarea, vindecarea, păstrarea vieţii noastre, încununarea, şi satisfacerea - este că tinereţea noastră ne este refăcută, că întinerim ca vulturii. Boala şi violenţa afectează uneori trupul nostru, dar ele nu pot să se atingă de duhul nostru. „Deşi omul nostru din afară se deteriorează (se descompune), omul nostru dinăuntru se înnoieşte zi de zi" (2 Corinteni 4:16). Pe pământ nu există nici un izvor de tinereţe eternă pentru trupul nostru, dar duhul poate să înainteze din tărie în tărie.
Cei care aşteaptă pe Domnul îşi vor reface tăria; Se vor avânta pe înălţimi cu aripi de vultur; Vor alerga şi nu vor obosi, Vor umbla şi nu vor cădea de oboseală (Isaia 40:31).
Vulturul se bucură de reputaţia unei longevităţi deosebite, însoţită de o tărie neobişnuită. Viaţa sa nu este însă un şir nesfârşit de vitalitate şi întinerire, căci şi această pasăre îmbătrâneşte, în cele din urmă, şi moare. Dar ceea ce vrea să spună psalmistul este că omul a cărui viaţă este ancorată în Dumnezeu se bucură de un reviriment continuu şi o duce din tărie în tărie, ca vulturul care se înalţă din înălţime în înălţime.