Scripturile în fiecare zi

Samuel îndeplineşte cu credincioşie actul care încheie slujba sa de judecător. El toarnă untde­lemnul pe capul lui Saul, pentru a-l unge împă­rat. Apoi îi arată drumul, întocmai cum sperase tânărul (9.6). Nu mai este nici o problemă cu măgăriţele, pentru că au fost găsite. Dar Saul tre­buie să parcurgă acum numeroase etape care-l vor pregăti pentru ocuparea tronului. Va merge întâi la mormântul Rahelei: Moartea, sfârşitul omului firesc şi al tuturor avantajelor lui, consti­tuie prima lecţie importantă pentru fiecare tânăr credincios. Dar locul mormântului Rahelei era şi cel al naşterii lui Beniamin, seminţie căreia Saul îi aparţinea. Beniamin, „fiul dreptei“ tatălui, este o imagine a lui Hristos, în care cel răscumpărat se poate bucura atunci când îl socoteşte mort pe omul cel vechi.

A doua întâlnire, la Betel (casa lui Dumnezeu), ne vorbeşte despre închinare, cea la care tânărul cre­dincios este invitat să ia parte împreună cu cei doi sau trei martori. În final, în compania profe­ţilor şi în prezenţa vrăjmaşilor, Saul devine o mărturie oferită prin puterea Duhului Sfânt.

Saul pare că a trecut prin lecţiile acestea fără a învăţa ceva din ele, cum ne va arăta istoria lui în con­ti­nuare. Aceasta constituie o dovadă că există posi­bilitatea ca cineva să se afle „între profeţi“, să ia parte la toate binecuvântările lui Dumne­zeu, fără să fie cu adevărat unul dintre ei.