Scripturile în fiecare zi

Judecători

16.13-22

29Ianuarie

Existau secrete în viaţa lui Samson: ghi­citoarea sa din cap. 14, iar aici nazireatul său. El n-a putut să le păstreze nici pe unul, nici pe celălalt. Răscumpăratul are propriile secrete cu Salvatorul său: experienţele trăite cu El despre care, probabil, nu poate vorbi cu nimeni. Convertirea noastră este un fapt care trebuie făcut cunoscut. Pe de altă parte, nu se cuvine întotdeauna să expli­căm altora de ce facem sau nu facem anumite lucruri (Daniel 3.16). Motivul este punerea noastră deoparte pentru Dumnezeu, „legământul nazi­re­a­tului nostru“, de care depinde forţa noastră spi­ri­­tuală. „Pentru că, fără Mine, nu puteţi face nimic“ a spus Domnul Isus (Ioan 15.5). Când lumea va descoperi în ce constă separarea noastră, va fi gata să ne facă s-o pierdem.

Seducătoare, Dalila îl hărţuieşte zi de zi pe sărmanul Samson, iar el, necăjit, „mâhnit până la moarte“ (v. 16), sfârşeşte prin a-i ceda. Ea „l-a adormit“, se relatează în con­­ti­nuare (v. 19). Fatal somnul acesta! (citiţi şi 1 Tes. 5.6). Victo­rios asupra unui leu, omul pu­ternic n-a ştiut cum să-şi înfrâ­neze limba (14.17 şi 16.17). „Orice specie de fiare... este... şi a fost îmblânzită de o­m − declară Iacov − dar limba, nici unul din oameni n-o poate îm­blânzi“ (Iacov 3.7, 8). Ca să ne controlăm limba avem ne­voie de ajutorul lui Dumnezeu, pe care El îl va da numai acelora care Îl ascultă (1 Ioan 3.22).