Scripturile în fiecare zi

Samson este un om plin de contraste: din punct de vedere fizic este foarte puternic; din punct de vedere moral este slab, gata să cedeze la toate ca­priciile proprii. În afară era pus deoparte pentru Domnul; părul său lung arăta acest lucru. Dar înăun­tru, inima îi era împărţită. Dovada este că iubea pe cineva dintre vrăjmaşii poporului său. Ar tre­bui să ne întrebăm dacă, în vieţile noastre, ceea ce arătăm în afară corespunde cu starea inte­ri­oa­ră a inimii. Exersarea trupului nu este fără folos, dar ceea ce are valoare înaintea lui Dumnezeu nu sunt suc­ce­sele în sport, care dezvoltă orgoliul, ci vic­to­riile în secret asupra poftelor noastre. Prin faptul că nu are părul tuns, o tânără credincioasă îşi arată în afară ascultarea ei. Din nou această as­cul­ta­­re trebuie să fie la fel şi în inima ei!

În lectura de astăzi găsim o imagine a Celui care „a zdro­­bit porţile de aramă şi a sfărâmat zăvoarele de fier“ (Psalmul 107.16). Samson, smulgând porţile cetă­ţii Gaza şi ducându-le în vârful muntelui pe ume­rii săi puternici, ne duce cu gândul la Hristos: El a rupt legăturile morţii, eliberându-i astfel „pe toţi aceia care, prin frica de moarte, erau supuşi ro­bi­ei toată viaţa lor“ (Evrei 2.15). Apoi El este înviat în putere, având „cheile morţii şi ale Locuinţei Morţilor“ (Apocalipsa 1.18).