Scripturile în fiecare zi

14

Ianuarie

Geneza 7:16-24; 8:1-5

Îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu a luat sfârşit. Valurile judecăţii Sale se revarsă peste pământ. Cu excepţia corăbiei care se construise, nimic nu lăsa să prevadă judecata. Totul părea să meargă foarte bine. Lumea îşi continua mersul cu veselie. Mâncau şi beau, se în­surau şi se măritau. „N-au ştiut nimic – spune Domnul Isus – până a venit potopul şi i-a luat pe toţi“ (vezi Matei 24.37-39). O soartă pe cât de neaşteptată pe atât de groaznică îi lo­veşte pe cei care au rămas surzi la invitaţia harului lui Dumnezeu. Şi această istorisire consemnată în Cu­vântul lui Dumnezeu şi amintită chiar de Domnul Isus constituie cel mai serios avertisment de a ne îm­păca cu Dumne­zeu. Fiecare este astăzi invitat să-şi ocu­pe locul în corabie, cu alte cuvinte, să-şi găsească în Hristos adăpost faţă de mânia lui Dumnezeu. Iar dacă avem în El acest loc absolut sigur, să nu uităm nicio­dată că El a tre­cut în locul nostru prin apele teribile ale judecăţii lui Dumnezeu. „Toate valurile Tale şi tala­zurile Tale au trecut peste mine“ (Psalmul 42.7).
În mijlocul acestui prăpăd fără seamăn, Noe şi familia lui se bucură de o pace deplină. Fie că apele se învolburează sau se retrag, corabia nu va naufragia ... cu atât mai mult credinciosul care rămâne în Hristos se va afla la loc sigur în ziua judecăţii.