Sămânța bună

Ori de câte ori vom căuta în lumea aceasta dragoste adevărată, vom fi dezamăgiți. Pe de altă parte, oricine are experiența dragostei lui Dumnezeu nu va fi dezamăgit. Greu de găsit un termen mai distorsionat în zilele noastre decât acela de „dragoste“. Mulți spun dragoste și se gândesc la pofte. Sau vorbesc despre dragoste pentru a se exprima în limbajul generației mai tinere. Dar o asemenea dragoste este ceva care ține doar de sentimente, fluturi în stomac sau sexualitate.

Pentru alții, dragostea înseamnă a fi bun și drept din punct de vedere moral. Ei înțeleg dragostea ca a‑l ajuta pe aproapele. Sigur că dăruirea de sine pentru aproapele este o virtute a dragostei adevărate și este ceva măreț. O asemenea dăruire poate fi ceva impresionant în unele cazuri, dar și aceasta se împiedică de limitele imperfecțiunilor noastre omenești, de care nu putem scăpa pe pământ. Oare chiar nu există deloc dragostea perfectă, care se dăruiește total și în care poți avea încredere deplină în orice privință? Ea există, deși foarte rar se întâlnește la oameni! Este dragostea lui Dumnezeu, despre care vorbește Biblia. Care sunt caracteristicile ei? Este necondiționată. Dumnezeu ne iubește nu pentru că ar găsi în noi vreun motiv pentru a ne iubi. Nu avem un comportament care să ne facă plăcuți Lui. Nouă nu ne place să tolerăm autoritatea lui Dumnezeu. Îl respingem prin fapte contrare poruncilor Lui și trăim în vrăjmășie cu El (Romani 5.10). Cu toate acestea, El tot ne iubește! Iubirea, ca și lumina, este esența Lui, nu doar trăsătura Lui de caracter. Dumnezeu Și‑a demonstrat iubirea când L‑a dat pe propriul Său Fiu. Dumnezeu te iubește și pe tine!