Sămânța bună

A sta în fața unei uși încuiate este neplăcut. Dacă este propria ușă, acest lucru ar putea fi costisitor. O ușă încuiată poate fi uneori fatală. Acest lucru s-a întâmplat în 1875 pe insula Borkum din Marea Nordului. Într-o noapte de decembrie, o barcă eșuase în largul plajei vestice a insulei, în timpul unei furtuni. Valurile s-au lovit de barcă și echipajul a încercat să se salveze înotând, dar s-a înecat. Un singur băiat de 17 ani a ajuns pe insulă.

Nimeni din Borkum nu a observat nenorocirea. Deoarece căzuse zăpadă proaspătă, urmele băiatului nu au putut fi observate decât mai târziu. După ce a reușit să-și salveze viața, el a mers la casele mari din apropierea plajei și a bătut la diferite uși. Cum dormitoarele se aflau în partea din spate a caselor, nimeni nu i-a auzit bătăile. A încercat apoi la ușa farului mare. Și aceasta era încuiată. Epuizat și suferind de hipotermie, s-a așezat pe treptele clădirii. În dimineața următoare a fost găsit acolo – mort. Ce îngrozitor! Salvat de la înec, însă pierdut fiindcă ușile erau încuiate. Isus Hristos a spus: „Bateți, și vi se va deschide“ (Luca 10.9). Nimeni nu Îl va găsi pe Isus în spatele unei uși încuiate! La El ușa este deschisă. Astăzi este har!

Biblia relatează, de asemenea, că inima mea este o ușă. Isus Însuși stă în fața ușii mele și dorește ca eu să I-o deschid și să-L invit înăuntru. Oricine Îl primește în inima și în viața lui se va bucura de o părtășie fericită cu Fiul lui Dumnezeu, acum și pentru eternitate (Apocalipsa 3.20).