Sămânța bună

În versetul de astăzi din Cartea Psalmilor, David se folosește de o ilustrație pentru a descrie calea pe care Dumnezeu Și-o croiește pentru a ne mântui. Psalmistul se vede într-un potop de ape, pe cale să se înece. Dar Dumnezeu Își întinde mâna Sa puternică, îl apucă și îl scoate din apă. Nu ilustrează aceasta mântuirea pe care o experimentăm atunci când suntem convertiți? Ne aflam într-un torent, ne zbăteam și eram duși din ce în ce mai departe; păcatele noastre ne trăgeau în adâncuri. Eram târâți fără oprire spre pieire eternă. Apoi am auzit evanghelia harului: voia lui Dumnezeu nu este ca noi să fim pierduți. Am auzit despre Isus, care a venit în această lume să-i salveze pe păcătoși. Când am strigat la El, prin credință, El Și-a întins mâna și ne-a scos din apă, așezându-ne picioarele pe o stâncă de neclintit. Acum nu ne mai așteaptă condamnarea. Am fost salvați pentru timp și pentru eternitate. Este salvarea pe care ne-o aduce Dumnezeu în viața noastră de credință. Domnul ne întinde mâna și ne apucă cu putere. Să venim cu îndrăzneală la el!

„Dacă vi se încurcă firele, chemați șeful de secție!“, era afișul pus la o fabrică de țesături. O muncitoare energică s-a istovit să deznoade singură firele care i se încâlciseră, dar mai mult le-a încurcat. Contrariată, ea l-a chemat abia când era epuizată. Câți nu semănăm cu ea: onești, curajoși, harnici, înfruntăm viața, dar, când apar încurcăturile, ne descurajăm. Să nu ne rușinăm să ne ducem la Domnul cu toate problemele încă de la început, când apare primul nod în firele noastre!