Sămânța bună

Această conversație din Marcu 9 este una dintre cele mai emoționante din Noul Testament. Un om l-a adus la Domnul Isus pe singurul său fiu, care era posedat de un demon. Încă din copilărie, demonul violent îl arunca adesea pe băiat în apă sau în foc. Tatăl a recunoscut cât de neajutorat era; așadar, este de înțeles cererea sa: „Dacă poți face ceva, ai milă de noi și ajută-ne“.

La prima vedere am spune că omul s-a adresat Persoanei potrivite, căci numai Isus îl putea ajuta. Da, dar Domnul a detectat o urmă de îndoială în rugămintea omului. El spusese: „Dacă poți face ceva“. La rândul Său, Domnul i-a răspuns cu un „Dacă“ al Său: „Dacă poți crede“. El a subliniat că nu era vorba de capacitatea Sa, ci de credința omului. Astfel, El i-a explicat tatălui: „Toate lucrurile sunt posibile pentru cel care crede“. Tatăl a acceptat corectarea, spunând: „Cred, Doamne! Ajută necredinței mele!“. Deși umilitor pentru om, este frumos răspunsul său sincer. Iar Domnul a alungat demonul.

Putem foarte bine să acționăm în mod similar atunci când suntem în necaz. Cerem ajutor, întrebând dacă se poate face ceva. Iar Dumnezeu, cu blândețe, ne face să înțelegem că, în felul acesta, El nu ne va răspunde. Trebuie să ne bazăm pe promisiunile clare ale lui Dumnezeu prin credință, oricât de slabă ar fi aceasta. Încrezându-ne în Cel care este singurul Atotputernic și capabil să facă orice, găsim odihnă și pace și experimentăm ajutorul Său.