Sămânța bună

Fritz Kreisler (1875-1962), un violonist celebru, câștiga bine din concertele sale. Dar cea mai mare parte a venitului său o cheltuia imediat. În timpul unei călătorii a găsit o vioară renumită, dar nu a putut să o cumpere, deoarece îi lipseau banii necesari. Mai târziu, de îndată ce a câștigat suficient pentru a plăti prețul, s-a dus la vânzător și a sperat că va putea achiziționa acel instrument deosebit. Spre marea sa dezamăgire, vioara fusese între timp cumpărată de un colecționar. Dar s-a dus la noul proprietar și l-a rugat să-i permită să cumpere vioara. Însă acesta nu a vrut să dea piesa bună pentru niciun preț. Kreisler a crezut că va trebui să se resemneze, dar i-a mai venit o idee.

— Pot să cânt și eu o dată la instrument înainte ca acesta să fie condamnat la tăcere?, a întrebat el.

I s-a permis, așa că marele artist a luat vioara și a umplut încăperea cu o muzică atât de minunată, încât colecționarul a fost profund emoționat.

— Nu am dreptul să o păstrez pentru mine, a exclamat el. Este a dumneavoastră, domnule Kreisler. Luați vioara, pentru ca toți oamenii să audă acordurile ei!

Pentru păcătoșii mântuiți, evanghelia harului este o muzică cerească. Nu avem dreptul să o păstrăm doar pentru noi. Domnul Isus ne spune: „Duceți-vă în toată lumea și predicați evanghelia la orice făptură!“ (Marcu 16.15).