Sămânța bună
Căi neînțelese
Cât sunt de sus cerurile față de pământ, atât sunt de sus căile Mele față de căile voastre și gândurile Mele față de gândurile voastre.
Isaia 55.9
Când fiul nostru a început să învețe limba chineză, am fost și eu foarte interesat de ea. Mă uitam la notițele lui și îl ascultam când formula propoziții. Dar mi-a fost greu să văd o legătură între semnele scrise și cuvintele vorbite. Limba chineză mi s-a părut foarte dificil de înțeles. Uneori avem și noi sentimente asemănătoare când ne gândim la acțiunile lui Dumnezeu. Ce-i drept, am dori să înțelegem căile Sale cu noi, dar adesea ele ne par misterioase și greu de înțeles. Ne întrebăm de ce permite Dumnezeu să se întâmple în viața noastră anumite evenimente și nu găsim niciun răspuns.
Nici Iov nu a găsit nicio explicație pentru suferința care îl lovise. Nu a primit niciun răspuns direct la întrebările sale. Însă când Dumnezeu i S-a prezentat în măreția și maiestatea Sa, Iov a ajuns la concluzia: „Știu că Tu poți totul și că nimic nu poate sta împotriva gândurilor Tale. Cine este acela care are nebunia să-Mi întunece planurile? Da, am vorbit despre ce n-am înțeles, despre lucruri prea minunate pentru mine și pe care nu le-am cunoscut“ (Iov 42.2,3). Iov a tăcut în fața lui Dumnezeu și a acceptat că nu poate înțelege acțiunile Celui Atotputernic.
La acest punct vrea Domnul să ne conducă pe fiecare dintre noi, la a pricepe că, deși căile Sale sunt dincolo de înțelegerea noastră, totuși El acționează întotdeauna în dragoste față de noi.
Sunt fericit, chiar dacă vrei să sufăr; când valuri vin și vânturi negre bat,
Plutesc pe ape ca un fir de nufăr, pe care Tu-l păstrezi mereu curat.
—T. Dorz