Sămânța bună

Cu toate că mama l-a rugat insistent, băiatul a plecat seara pentru a se întâlni cu prietenii săi. El se gândea: „Trebuie să mă distrez puțin. Părinții nu înțeleg acest lucru. Până la urmă, numai o dată ai douăzeci de ani“. Ieșind, a auzit-o pe mama spunând: „Mă rog pentru tine până te întorci“.

În acea seară, toată distracția i s-a părut plictisitoare. Pur și simplu nu mai avea chef, așa că, în cele din urmă, a decis să plece acasă. În dormitorul mamei sale era încă lumină. L-a mirat aceasta și a pășit în cameră. Mama lui se afla în fața patului pe genunchi, cu capul căzut pe pătură. S-a apropiat mai mult. Dar ce era cu mama? – Ea era moartă!

Aceasta a fost o lovitură îngrozitoare pentru băiat. Acum avea pe conștiință moartea mamei.

Acea noapte a lăsat urme în viața lui. Simțea că Dumnezeu îi vorbea prin acel incident. El văzuse exemplul mamei sale și îi auzise de multe ori sfatul. Acum dorea să-l urmeze. În necazul lui s-a îndreptat spre Dumnezeu. Și-a recunoscut păcatele și a găsit iertarea prin credința în lucrarea de ispășire a Domnului Isus.

Dumnezeu i-a dat o viață lungă și el a fost o mărturie vie despre felul cum îl salvează Dumnezeu pe cel ce se întoarce la El și își mărturisește păcatele în fața Lui – el făcuse aceasta în împrejurări tragice.