Sămânța bună

Într-o piață din India, un țăran vindea prepelițe. Ca să nu zboare, țăranul legase o sfoară de piciorul fiecărei păsări. Sforile erau prinse pe un inel metalic care era pus într-un țăruș înfipt în pământ. Prepelițele „mărșăluiau“ nefericite în cerc.

Trecând pe acolo și văzând prepelițele, un preot indian s-a interesat de preț și i-a spus țăranului: „Vreau să le cumpăr pe toate“. Țăranul s-a bucurat, bineînțeles. Cumpărătorul a plătit prețul și a spus: „Acum vreau să le redau păsărilor libertatea. Tăiați sforile și lăsați-le libere“. Țăranul a luat un cuțit și a tăiat sforile. Dar ce s-a întâmplat? Prepelițele au alergat în continuare în jurul țărușului! Când țăranul le-a alungat în libertate, ele au zburat doar o mică distanță și au început să se rotească în perimetrul obișnuit. Cu toate că erau libere, prepelițele se învârteau în cerc, ca niște păsări legate.

Nu se aseamănă unii creștini cu aceste păsări? Cu toate că au venit prin pocăință și credință la Domnul Isus, vechile obiceiuri le provoacă mult rău.

Prin crucea de la Golgota, credinciosul este totuși eliberat de orice legătură. Cu această certitudine, el poate trăi liber pentru Domnul Isus și poate găsi de asemenea putere să ocolească orice ispită.

Liber în Domnul, liber spre ceruri,
Nu știu în urmă să mai privesc;
Crucea străpunge chinul și norii,
Liber în Domnul vreau să trăiesc! —Haldor Lillenas