Sămânța bună

Hudson Taylor a fost un misionar dedicat lucrării lui Dumnezeu în China.

Într-o împrejurare, din lipsă de fonduri, misionarul Hudson Taylor a apelat la noii convertiți să facă muncă voluntară, în măsura posibilităților lor. Îndată câțiva creștini chinezi au fost gata să-i ajute pe cei bolnavi. În felul acesta nu a mai fost nevoie de banii pentru salariul angajaților. Alți creștini au pregătit mâncarea și au dus-o bolnavilor; alții au preluat activitatea de curățenie. Fiecare făcea câte ceva, toți cu dragă inimă, astfel că în spital domnea un nou spirit de bucurie. Acei creștini le spuneau tuturor cum a fost vindecat sufletul lor de Domnul Isus și ce îi făcea să fie atât de bucuroși.

Din ziua în care au intrat voluntarii în acțiune, mulți bolnavi au fost vindecați nu numai în trupurile lor, ci și în sufletele lor – o vindecare cu mult mai importantă. Dragostea arătată de noii convertiți a fost cuceritoare; în saloane nu se mai auzeau vaiete, ci răsunau cântări spre lauda Mântuitorului.

Toți bolnavii au aflat curând că spitalul nu mai avea fonduri și că acei creștini, lucrători voluntari împreună cu Hudson Taylor, se rugau zilnic ca Dumnezeu să le dea cele necesare. Toți așteptau să vadă dacă Dumnezeul creștinilor va răspunde rugăciunilor.

Într-o dimineață, bucătăreasa a venit la ora de rugăciune și le-a spus că începuse ultimul sac cu orez. Atunci Hudson Taylor a spus: „Aceasta înseamnă că a sosit timpul potrivit ca Domnul să ne ajute“.