Sămânța bună

Într-o mare fabrică era pauza de prânz. Angajații savurau mâncarea de la cantina fabricii sau sandvișurile aduse de acasă. Unii citeau ziarul, iar alții discutau despre noile evenimente din politică sau din sport. În încăpere era multă gălăgie, ici-colo se auzeau râsete, era o atmosferă degajată.

Numai unul dintre angajați și-a plecat capul pentru a-I mulțumi lui Dumnezeu, Creatorul său, într-o scurtă rugăciune pentru darurile de mâncare. În jurul lui, priviri mirate! Unii au zâmbit batjocoritor. Rugăciunea celui credincios nu se potrivea în acel cadru.

Cine se mai gândește astăzi de unde vine „pâinea noastră cea de toate zilele“? Nu ne-am câștigat-o noi înșine?

Din când în când, prețurile alimentelor cresc drastic în unele regiuni aflate în criză, dar câteodată chiar și în lumea întreagă. De aceea oamenii de știință și politicienii ne avertizează cu privire la o foamete la nivel mondial. Să cugetăm că noi, ca și creaturi, suntem dependenți de Dumnezeu și de bunătatea Lui; să-I mulțumim Lui pentru tot binele pe care ni-l dă; să folosim cu grijă alimentele, ca să nu se piardă nimic; să-i ajutăm pe cei care suferă de sărăcie și de foame!