Sămânța bună
Mielul lui Dumnezeu
Și în mijlocul scaunului de domnie și a celor patru făpturi vii și în mijlocul bătrânilor am văzut stând în picioare un Miel. Părea înjunghiat …
Apocalipsa 5.6
Ucenicul Ioan, care a rostit cuvintele: „Iată Mielul lui Dumnezeu!“ (Ioan 1.36), L-a urmat pe Domnul Isus și L-a cunoscut ca pe cel mai smerit și mai blând Om, care a făcut întotdeauna voia Dumnezeului și Tatălui Său.
La cruce, Ioan a văzut cum suferea Mielul lui Dumnezeu. Era de față când „L-au răstignit și, împreună cu El, pe alți doi: unul de o parte și altul de alta, iar Isus la mijloc“ (Ioan 19.18). El a auzit batjocura oamenilor și a observat că Mielul tăcea, asemenea mielului care este dus la tăiere (Isaia 53.7).
În ziua învierii, Domnul a venit la ucenicii Săi, a stat în mijlocul lor și le-a spus: „Pace vouă!“ (Ioan 20.19). Atunci Ioan a văzut mâinile și coasta străpunsă a Mântuitorului său. Lucrarea fusese împlinită, iar temelia pentru mântuirea tuturor celor ce cred în El fusese așezată.
În Apocalipsa 5, Ioan este în cer și el aude acolo întrebarea: „Cine este vrednic să deschidă cartea și să-i rupă pecețile?“. Unul dintre bătrâni i-a dat răspunsul: „Iată, Leul din seminția lui Iuda, Rădăcina lui David, a biruit ca să deschidă cartea și cele șapte peceți ale ei“. Când Ioan s-a întors pentru a vedea Leul, a văzut în mijlocul tronului un Miel ce părea înjunghiat. Era Hristos proslăvit, ale Cărui răni vor aminti veșnic de suferințele Sale și de moartea Sa!
Să ne oprim din alergarea noastră și să privim la Isus! Atunci inimile noastre se vor umple de frumusețea Persoanei Sale și vom exclama ca Ioan: „Iată Mielul lui Dumnezeu!“.