Sămânța bună
Dumnezeu mă iubește așa cum sunt
Dar Dumnezeu Își arată dragostea Sa față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi.
Romani 5.8
Doroteea povestește:
„Dintotdeauna mi-am dorit să fiu iubită necondiționat, să fiu acceptată așa cum sunt, dar mi s-a spus că trebuie să lupt și să muncesc pentru orice lucru în viață.
Am avut părinți iubitori. Totuși, am simțit că trebuie să le câștig simpatia prin performanțele mele. Mai târziu am făcut tot posibilul să cuceresc inima unui bărbat simpatic. Ne-am căsătorit, dar căsătoria nu a funcționat așa cum mi-am dorit. Până la urmă ne-am despărțit. M-am îmbolnăvit de anorexie nervoasă, iar această stare m-a adus la marginea mormântului. Atunci am strigat către Dumnezeu: «Dacă exiști, ajută-mă. Am eșuat. Nu mai pot».
La scurt timp după ce am rostit această rugăciune am scăpat de acea tulburare provocată de aversiunea față de mâncare. Dumnezeu mi-a arătat dragostea Sa, deși eu nu puteam face nimic pentru a o merita. Totuși, am simțit că între mine și Creatorul meu era ceva. M-am rugat din nou: «Te rog, ajută-mă să recunosc ce este acest ceva».
Când m-au invitat câțiva prieteni la o adunare creștină, m-am dus cu ei. Acolo am înțeles ce anume mă despărțea de Dumnezeu: păcatul. Dar am aflat și că Dumnezeu iubește necondiționat: El L-a dat la moarte pe Fiul Său pentru mine, ca eu să fiu eliberată de vina mea. Cu adâncă mulțumire am primit darul lui Dumnezeu și am crezut că Isus Hristos a luat asupra Sa pedeapsa pentru păcatele mele, din dragoste pentru mine.“