Sămânța bună

Scăparea în miez de noapte (2)
Când vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine; și prin râuri, și nu te vor îneca; când vei merge prin foc, nu vei fi ars și flacăra nu te va aprinde. Căci Eu sunt Domnul Dumnezeul tău … Pentru că ai preț în ochii Mei, pentru că ești prețuit și te iubesc … Nu te teme de nimic, căci Eu sunt cu tine.

Isaia 43.2-5

Mișcarea aripilor în sus și în jos în lumina lămpii s-a proiectat pe peretele de ceață și a părut mecanicului de locomotivă ca mișcarea unui om care dorește să avertizeze. Nimeni altul decât marele Dumnezeu a trimis acolo acea insectă, pentru a salva viața acelor oameni.

Dragi cititori, poate ați avut și voi parte de astfel de minuni pe calea vieții voastre!

Dumnezeu v-a ajutat în perioade de necaz și de pericole prin lucruri mici, adesea neînsemnate. Deseori nici nu observăm dovezile de dragoste ale lui Dumnezeu! Să începem să ne încredem mai mult în Dumnezeu!

Când Petru, plin de râvnă, a coborât din corabie pentru a merge la Isus Hristos, a privit la valuri și a început să se scufunde. Plin de teamă, el a strigat: „Doamne, scapă-mă!“. Imediat, Domnul l-a apucat cu mâna-I salvatoare și au urcat în corabie (Matei 14.22-32).

Să apucăm și noi, prin credință, această mână minunată a Domnului Isus! El aude strigătul nostru! El cunoaște necazul nostru! El dorește să ne conducă până la capătul căii noastre, când vom ajunge în portul minunat. „În pocăință și în odihnă va fi mântuirea voastră, în seninătate și în încredere va fi tăria voastră“ (Isaia 30.15).

Cât de binecuvântați suntem că ne putem încrede în Dumnezeu! Indiferent în ce împrejurări ne aflăm, putem întotdeauna să venim la Dumnezeu.

Citire zilnică: Citirea Bibliei: Deuteronom 5.1-21 · Matei 22.1-14