Sămânța bună
Misionarul Stott
Dar adu-ți aminte de Creatorul tău în zilele tinereții tale, înainte … de a se apropia anii când vei zice: „Nu găsesc nicio plăcere în ei“.
Eclesiastul 12.1
George Stott avea aproximativ 19 ani când a alunecat și s-a lovit la genunchi. Acel simplu accident a dus la amputarea piciorului. Până atunci, el a fost neglijent și indiferent față de iubirea lui Dumnezeu, arătată prin Domnul Isus Hristos. Dar, în starea lui de neajutorare, George își vedea viitorul ruinat. A venit însă clipa deciziei de a-L urma pe Mântuitorul. Apoi, după recuperarea sa, George a început să predea la o școală.
Într-o zi, prin intermediul unui prieten, a auzit pentru prima dată de nevoile Chinei și astfel s-a hotărât să meargă în China. Cunoscutul misionar Hudson Taylor a manifestat o deosebită înțelegere față de dorința acestui tânăr. Când a fost întrebat de ce tocmai el, cu un singur picior, dorește să meargă în China, a răspuns: „Nu văd pe niciunul cu două picioare care să dorească să meargă în China, așa că m-am hotărât să merg eu“. George Stott și-a exprimat adesea recunoștința față de Hudson Taylor pentru faptul că a fost acceptat în lucrare.
Dumnezeu a binecuvântat dorința tânărului, astfel că el a lucrat în China ca misionar timp de douăzeci și trei de ani. Mulți oameni au auzit vestea bună a evangheliei Domnului Isus Hristos și mulți au venit la mântuirea adusă prin har. Misionarul George Stott (1835-1889) și-a înțeles chemarea din partea Mântuitorului și, dincolo de handicapul său, a lucrat cu devotament pentru Cel care l-a mântuit, lăsând în urmă un bun exemplu.