Domnul este aproape GBV
El, în zilele vieții Sale pământești, aducând cereri și rugăciuni stăruitoare, cu strigăte mari și cu lacrimi, către Acela care putea să‑L mântuiască din moarte (și fiind ascultat datorită evlaviei Lui), deși era Fiu, a învățat ascultarea din cele ce a suferit.
Evrei 5.7,8
În aceste versete, privirile ne sunt îndreptate către viața pământească a Domnului Isus. Suferința a fost întotdeauna partea Lui. Păcatul și vrăjmășia noastră i‑au dat prilej dragostei divine să se manifeste, iar ea s‑a manifestat deplin în viața Aceluia care a suferit atât de mult. Doar El, în Persoana Sa tainică, a fost capabil de o asemenea suferință. Acum este glorificat și atinge inimile deschise prin har, astfel încât și ele să simtă, în măsura lor mică, profunzimile dragostei Sale.
Suferințele Domnului Isus din zilele întrupării Sale au putut fi cântărite doar de Dumnezeu, iar El a făcut lucrul acesta pe deplin. Cuvântul S‑a întrupat și a locuit printre noi, iar ascultarea Lui a fost până la moarte, și încă moarte de cruce. Natura Lui divină nu L‑a protejat de durere, de umilință și de suferință, ci mai degrabă I‑a oferit posibilitatea de a îndura totul în mod perfect, în timp ce a fost perfect dependent și supus Tatălui Său.
Pentru dragostea Lui, El a primit: din partea oamenilor, ură, dispreț și lepădare; din partea poporului Său: lipsă de onoare și socotit lovit de Dumnezeu și smerit; din partea ucenicilor: părăsit de toți, lepădat de unul, trădat de altul; din partea lui Dumnezeu: lucrul cel mai cumplit și complet diferit de toate celelalte, părăsit exact când avea nevoie mai mult de mângâierea și de sprijinul Lui. Dar așa trebuia să se întâmple, câtă vreme păcatul trebuia judecat, păcatele noastre trebuiau înlăturate complet și Dumnezeu trebuia glorificat pe deplin și pentru totdeauna!
W. Kelly