Domnul este aproape GBV

Ascultarea copiilor nu trebuie să se manifeste numai față de tați. Unii copii se tem de autoritatea tatălui, dar nu arată aceeași ascultare și față de mama lor. Dar aici, Cuvântul ne spune: „Copii, ascultați de părinții voștri“. Ascultarea trebuie să fie aceeași față de ambii părinți, iar tatăl trebuie să vegheze ca mamei să‑i fie acordat respectul cuvenit și, de asemenea, ca ascultarea față de mamă să fie aceeași ca și cea față de el. Vechiul Testament insistă în multe pasaje asupra acestei îndatoriri a copiilor față de mama lor (Levitic 19.3; Deuteronom 21.18‑21; Proverbe 6.20; 23.22; 30.17).

Ascultarea copiilor trebuie să se manifeste „în toate“; nu numai în lucrurile plăcute, ci și în cele dureroase, în cele care nu sunt deloc plăcute. Este nevoie încă de la început ca voința să fie zdrobită. Copilul poate că va asculta de bunăvoie în lucrurile aflate în armonie cu dorințele lui sau în cele care corespund aptitudinilor naturale, dar, în lucrurile care nu‑i convin, va riposta energic. El trebuie să învețe să asculte în toate lucrurile. Uneori va vrea să argumenteze, să discute cu privire la lucrurile care i se cer sau cu privire la lucrurile care i se interzic. El trebuie să asculte pur și simplu în toate. Dumnezeu îl cheamă la o ascultare implicită: este responsabilitatea lui, în calitate de copil. Taților, trebuie să fiți fermi în a‑i învăța pe copiii voștri o astfel de ascultare! Copiilor, aceasta este ascultarea la care sunteți chemați! Nu intră nicidecum în discuție pretenția de a asculta în lucruri care vin împotriva conștiinței, ci de ordinea normală în familia creștină.

„Pentru că aceasta este plăcut în Domnul“! Nu se spune Domnului, ci în Domnul, chiar dacă ambele sunt adevărate. Găsim aici motivația de a‑i încuraja pe copii să fie ascultători. În familia creștină, locul copiilor, ca și al părinților, nu este în lume, ci în Domnul. Copiii trebuie să asculte, pentru că acesta este gândul Domnului cu privire la ei! Din acest motiv trebuie ei să‑l împlinească întocmai. A nu‑i asculta pe părinți nu înseamnă numai a acționa împotriva lor, ci înseamnă a ieși din relația binecuvântată care îi unește pe părinți și pe copii, în Domnul.

H. Rossier