Domnul este aproape GBV

Ilie avea aceeași fire ca noi și se găsea în mijlocul apostaziei întunericului și al înstrăinării de inimă față de Dumnezeu; vedea cum credincioșii falimentau, era martor la șuvoiul răului din jur și simțea cum lumina adevărului se stinge tot mai mult; altarul lui Baal înlocuise altarul Domnului, iar strigătele preoților lui Baal înăbușiseră cântările sfinte ale leviților. Într‑un cuvânt, întreaga stare de lucruri care se desfășura înaintea ochilor lui era una de ruină totală. El a simțit acest lucru, a plâns pentru popor și, mai mult, „s‑a rugat cu stăruință“.

În aceasta consta singura resursă infailibilă a întristatului profet: el s‑a retras în prezența lui Dumnezeu, și‑a vărsat inima acolo și a plâns cu privire la starea de ruină în care se afla bietul popor preaiubit al lui Dumnezeu! El a fost în mod real pătruns de starea tristă din jur și de aceea s‑a rugat – s‑a rugat așa cum trebuia să o facă, nu într‑un mod rece sau formal și nici doar ocazional, ci cu stăruință, cu perseverență.

Acesta reprezintă un exemplu binecuvântat pentru noi. Nu a existat niciun alt timp în istoria Bisericii lui Dumnezeu în care să fie atâta nevoie de rugăciune, ca cel pe care îl trăim noi acum. Diavolul pare să‑și exercite toată puterea perfidă pentru a zdrobi duhurile celor credincioși și pentru a împiedica activitățile poporului lui Dumnezeu. În cazul unora, el se folosește de preocupările cotidiene în care sunt angajați; în cazul altora, de încercările din viața de zi cu zi; iar în alte cazuri, de întristările și de luptele personale. Într‑un cuvânt, astăzi experimentăm ceea ce a spus apostolul, că „sunt mulți potrivnici“. Doar puterea lui Dumnezeu ne poate ajuta să rezistăm în fața acestor obstacole și să ieșim biruitori.

C. H. Mackintosh