Domnul este aproape GBV

Ce speranță binecuvântată avem în Isus Hristos, Domnul nostru! Nu numai că în El avem toate lucrurile, ci, mai mult decât atât, El este partea noastră eternă. Da, vom fi pentru totdeauna cu Domnul și „vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea așa cum este“ (1 Ioan 3.2)! Iar în timp ce așteptăm acel moment minunat când vom auzi glasul Lui chemându-ne la Sine, ce bucurie este să știm că în El avem acces la toate resursele harului pentru întâmpinarea tuturor nevoilor noastre, în special atunci când trecem prin necazuri și prin momente dificile!

Prin urmare, putem fi răbdători în necaz. În ciuda dificultăților prin care trecem, știm ce urmează în planul lui Dumnezeu. Mai întâi, Domnul nostru Isus va veni El Însuși ca să ne ia la Sine. Apoi vor fi șapte ani de necaz. Nu suntem cuprinși de teamă, nici de nesiguranță, văzând ceea ce se întâmplă în această lume. Lucrurile se derulează cu repeziciune, însă se îndreaptă către împlinirea a ceea ce este deja profețit. Va urma arătarea publică glorioasă a marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor Isus Hristos, care va domni în glorie și dreptate asupra pământului, pentru o mie de ani.

Între timp, beneficiem de o importantă resursă, în care trebuie să stăruim: rugăciunea! Cu cât noaptea este mai întunecată și mai rece, cu atât există riscul să cădem în adormire. Aceasta li s-a întâmplat ucenicilor în Ghetsimani. Domnul i-a găsit dormind de fiecare dată și i-a zis lui Petru: „Așa, n-ați fost în stare un singur ceas să vegheați împreună cu Mine? Vegheați și rugați-vă, ca să nu intrați în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea, fără putere“ (Matei 26.40,41). Iată motivul pentru care, dacă dorim să înaintăm cu credincioșie și biruitori, până vom auzi glasul de strângere laolaltă, trebuie să stăruim în rugăciune și să fim veghetori în ea, cu mulțumiri (Coloseni 4.2).

Să privim în sus, să ne bucurăm în speranță și să stăruim în rugăciune, fiindcă Domnul vine, iar răsplata este cu El!

A. Leclerc