Domnul este aproape GBV
Noi suntem o mireasmă a lui Hristos către Dumnezeu, printre cei mântuiți și printre cei care pier: unora, un parfum de moarte pentru moarte; iar altora, un parfum de viață pentru viață.
2 Corinteni 2.15,16
Cu un an și ceva înainte ca Pavel să scrie aceste cuvinte, el le trimisese corintenilor cea dintâi epistolă, pentru a corecta greșelile grave din mijlocul lor. Făcuse acest lucru pentru gloria lui Dumnezeu și din dragoste pentru ei. După aceea, Pavel a așteptat cu îngrijorare să vadă care va fi reacția lor. Le scrisese epistola cu lacrimi, iar după aceea inima lui a fost plină de temeri (2 Corinteni 2.4; 7.5). Să cultivăm și noi un astfel de duh în relațiile unii cu alții! Pavel a fost atât de îngrijorat, încât l-a trimis pe Tit să-i viziteze pe corinteni și să-i aducă vești. Cât de mare i-a fost bucuria să-l întâlnească apoi pe Tit în Macedonia și să afle că, în cea mai mare parte, corintenii se pocăiseră și nu aveau resentimente față de apostolul Pavel (2 Corinteni 2.13; 7.6,7)!
Pavel lasă în mâna lui Dumnezeu faptul că își întrerupsese lucrarea în evanghelie din cauza îngrijorării cu privire la corinteni și Îi mulțumește că întotdeauna era purtat de El „la victorie în Hristos“, ca să răspândească prin el mireasma cunoștinței lui Hristos, oriunde s-ar fi aflat (2 Corinteni 2.14). Pentru cei care refuzau moartea Mântuitorului ca jertfă pentru păcatele lor, mireasma era „de la moarte spre moarte“ – spre cea de-a doua moarte (Apocalipsa 21.8).
Din fericire, existau și unii care credeau în Hristos ca în Acela care a murit și a înviat pentru îndreptățirea lor (Romani 4.25). Pentru aceștia, mireasma era „de la viață spre viață“, fiindcă Domnul le spusese ucenicilor Săi: „Fiindcă Eu trăiesc, și voi veți trăi“ (Ioan 14.19). Într-adevăr, „plata păcatului este moartea, însă darul de har al lui Dumnezeu este viața eternă în Hristos Isus, Domnul nostru“ (Romani 6.23).
S. Attwood