Domnul este aproape GBV
Și acum, când voi merge la robul tău, tatăl meu, și băiatul nu va fi cu noi – și sufletul lui este legat de sufletul său – va fi așa: când va vedea că băiatul nu este, va muri; și robii tăi vor coborî cu durere perii albi ai robului tău, tatăl nostru, în Locuința morților. Pentru că robul tău s-a pus garant la tatăl meu pentru băiat, zicând: Dacă nu ți-l voi aduce, voi fi vinovat înaintea tatălui meu în toate zilele. Acum dar, te rog, robul tău să rămână rob domnului meu în locul băiatului și băiatul să se suie cu frații săi. Căci cum să mă sui eu la tatăl meu și băiatul să nu fie cu mine? Să nu văd răul care va veni peste tatăl meu!
Geneza 44.30-32
Iosif le-a vorbit aspru fraților săi și le-a cerut să-l aducă împreună cu ei pe fratele lor mai mic, însă intenția lui a fost să le conducă gândurile către ceea ce avusese loc cu mai mult de douăzeci de ani în urmă, când, pe marginea gropii, ei rămăseseră insensibili la rugămințile lui (Geneza 42.21). De asemenea, el a dorit ca ei să-și amintească de durerea bătrânului lor tată, atunci când îl anunțaseră cu cruzime că Iosif murise. Acum Iosif dorea să vadă dacă ei puteau înțelege suferința prin care el și tatăl lor trecuseră.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, Iosif a reușit să cerceteze inimile fraților săi. Cât de mișcător este să-l auzim pe Iuda vorbind despre tatăl său și despre fratele său cel mai mic – despre fiul bătrâneții lui Iacov! Ce lecții importante învățăm de aici! Trebuie să ne punem în locul celorlalți, să înțelegem bucuriile și tristețile lor. Mai mult, trebuie să pătrundem în duh în gândurile de dragoste ale Tatălui față de Fiul Său, în durerea Lui la vederea suferințelor Fiului dat în mâinile oamenilor, atunci când I-a auzit strigătul, însă nu I-a putut răspunde.
La fel, trebuie să pătrundem, în mica noastră măsură, în adâncimile suferinței Fiului, atunci când El a purtat păcatele noastre sub judecata divină și când, în durere cumplită, a gustat părăsirea de către Dumnezeu de dragul nostru. Nu suntem noi adesea insensibili cu privire la aceste lucruri cu care Duhul lui Dumnezeu încearcă să ne preocupe?
J. Koechlin