Domnul este aproape GBV
Domnul a binecuvântat casa egipteanului datorită lui Iosif; și binecuvântarea Domnului era peste tot ce avea el, acasă și la câmp. Și a lăsat în mâna lui Iosif tot ce avea și, cu el, nu se îngrijea de nimic din ale lui.
Geneza 39.5,6
Privind spre Iosif ca imagine a lui Hristos, este important să ne amintim că planul lui Dumnezeu era să-i dea poziția de onoare supremă și, drept consecință, oricine se supunea supremației lui era binecuvântat. Prin urmare, Potifar este binecuvântat imediat ce îi dă lui Iosif locul suprem în casa lui. Puțin mai târziu, temnicerul îi dă lui Iosif locul suprem în conducerea temniței, iar binecuvântarea vine îndată. În același fel, în ziua supremației lui universale, toți aveau să i se supună și să fie binecuvântați. Lumea va fi constrânsă să I se supună lui Hristos în ziua manifestării puterii Lui, însă credinței îi face plăcere să anticipeze acea zi și să recunoască supremația Lui în ziua lepădării Sale. Iar în măsura în care ne supunem, pe noi înșine, viețile noastre, tot ceea ce avem și tot ceea ce suntem, supremației lui Hristos, vom fi binecuvântați, tot așa cum lumea va fi binecuvântată când se va supune domniei Sale universale. Supremația lui Hristos are drept condiție supunerea omului, iar supunerea omului conduce la binecuvântarea lui, chiar dacă în aceste zile ale lepădării lui Hristos binecuvântarea este mai degrabă spirituală decât materială.
În casa egipteanului, Iosif a fost un om supus, un om prosper, un martor pentru Domnul, un om de încredere și respectat și, de asemenea, o sursă de binecuvântări. Astfel de caracteristici constituie o viață completă, de aceea nu suntem surprinși să citim că „Iosif era frumos la statură și frumos la înfățișare“. Această viață frumoasă înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor este exemplificată în acest credincios al Vechiului Testament.
H. Smith