Domnul este aproape GBV
În rest, fraților, vă rugăm și vă îndemnăm în Domnul Isus ca, după cum ați primit de la noi cum trebuie să umblați și să fiți plăcuți lui Dumnezeu – cum și umblați – să prisosiți și mai mult. Fiindcă știți ce porunci v-am dat prin Domnul Isus. Căci aceasta este voia lui Dumnezeu, sfințirea voastră.
1 Tesaloniceni 4.1-3
Odată ce înțelegem faptul că am fost sfințiți în acest sens absolut, suntem pregătiți să ne însușim responsabilitatea cu privire la sfințirea noastră practică, care este bazată pe sfințirea absolută. Una dintre cererile pe care Domnul le-a făcut în privința celor ai Săi, în Ioan 17, a fost: „Sfințește-i prin adevărul Tău; Cuvântul Tău este adevărul“. Din aceasta înțelegem cât de important este să luăm seama la Cuvântul lui Dumnezeu, pentru că, pe măsură ce îl cunoaștem tot mai mult, el va exercita o putere sfințitoare din ce în ce mai mare asupra vieților noastre.
„Aceasta este voia lui Dumnezeu, sfințirea voastră“ (1 Tesaloniceni 4.3), le scrie Pavel tesalonicenilor, arătând că acest lucru nu este ceva opțional pentru creștin, ceva ce poate fi urmărit sau evitat, după buna noastră dispoziție. Mai mult, Dumnezeu Însuși lucrează aceasta în sfinții Săi și acesta reprezintă scopul Său pentru ei, iar acest lucru îl putem vedea în rugăciunea lui Pavel cu privire la ei: „Iar Însuși Dumnezeul păcii să vă sfințească deplin“ (1 Tesaloniceni 5.23). Toată ființa noastră trebuie să vină sub atingerea sfințitoare a Dumnezeului păcii: „Întreg duhul vostru și sufletul și trupul să fie păstrate fără vină la venirea Domnului nostru Isus Hristos“ (1 Tesaloniceni 5.23).
Pe de altă parte, este responsabilitatea noastră. Există măsuri care sunt în responsabilitatea noastră. Trebuie să împlinim unele lucruri: să ne „depărtăm de nelegiuire“; să ne „curățim“ de vasele de dezonoare, care dau o învățătură eronată, menită să răstoarne credința; după acestea, trebuie să fim „vase de onoare, sfințite și pregătite pentru folosul Stăpânului“ (2 Timotei 2.21).
F. B. Hole