Domnul este aproape GBV

S-a spus adesea că numele lui Dumnezeu nu este menționat nici măcar o dată în cartea Estera. Nu se aude în ea glasul niciunui profet și nicio rugăciune nu este redată. Singurele scrieri consultate sunt cronicile și legile imperiului persan, nu Scripturile. Totuși, Dumnezeu este peste tot prezent în această carte. Un exemplu se găsește în versetul citat mai sus. Mardoheu i-a spus Esterei despre decretul care prevedea ca, la sfârșitul anului, toți iudeii din provinciile persane, care includeau țara lui Iuda, să fie omorâți. Mardoheu i-a cerut Esterei să mijlocească la împărat pentru viețile celor din poporul ei. Când Estera i-a amintit că nu se putea intra oricum în prezența împăratului, versetul de mai sus a fost parte din răspunsul lui Mardoheu.

În ciuda tulburării lui, să remarcăm la Mardoheu expresia speranței: „Ajutorul și eliberarea iudeilor vor veni din altă parte“. Pe ce bază a putut face el o astfel de declarație? Siguranța lui nu se baza pe posibilitatea ca decretul să fie anulat, fiindcă legea mezilor și a perșilor nu putea fi schimbată (Estera 1.19; Daniel 6.8). El nu se încredea nici în îndurarea lui Haman, cel care promulgase legea, fiindcă acel om nelegiuit nu-și găsea plăcerea decât în rău. Nu, ci speranța lui Mardoheu se baza pe Dumnezeu, care făcuse promisiuni poporului Său. Dacă țara lui Israel trebuia să fie locuită; dacă Mesia trebuia să vină; dacă tronul lui David trebuia să fie ocupat din nou; dacă gloria Domnului trebuia să umple într-o zi întreg pământul, așa cum apele acoperă fundul mării – atunci cu siguranță că Dumnezeu avea să găsească o cale pentru a-Și elibera poporul, chiar dacă Mardoheu și Estera n-aveau să trăiască pentru a vedea acest lucru.

Și noi ne încredem astăzi în Dumnezeul care Își împlinește promisiunile. Hristos a venit, iar noi am văzut ceva din gloria Lui (Ioan 1.14; Luca 9.28-32). În El, toate promisiunile lui Dumnezeu sunt „Da“ și „Amin“.

S. Campbell