Domnul este aproape GBV

Iosafat a fost unul dintre cei mai evlavioși împărați ai lui Iuda. El L-a căutat pe Dumnezeu și a umblat în căile tatălui său, David. A îndepărtat idolatria din țară și a luat măsuri pentru ca cei din popor să învețe legea Domnului. Când a fost atacat de armatele vrăjmașe, a făcut ca poporul să caute fața Domnului, iar apoi l-a condus la biruință, lăudându-L pe Dumnezeu. Rugăciunea făcută de el în acea împrejurare este plină de învățăminte pentru noi.

Iosafat însă a făcut o greșeală: s-a încuscrit cu Ahab, cel mai nelegiuit împărat al lui Israel. În felul acesta, el a ajuns să lupte împreună cu Ahab împotriva Siriei. În plus, atunci când au plănuit lupta, acest om evlavios a stat pasiv în timp ce patru sute de profeți falși ai împăratului Ahab profețeau lucruri false și, mai rău, a stat pasiv și atunci când Mica, adevăratul profet al lui Dumnezeu, era persecutat pentru că vestise adevărul.

Pe scurt deci, din cauza acestei asocieri vinovate, Iosafat și-a compromis familia și regatul, s-a implicat într-un război nepotrivit, s-a expus slujirii profeților mincinoși, s-a aliat cu cel care l-a persecutat pe adevăratul profet al lui Dumnezeu și și-ar fi pierdut chiar viața, dacă Dumnezeu, în îndurarea Sa, nu l-ar fi izbăvit. Este ușor să-l judecăm pe acest om evlavios pentru greșeala sa, însă am face mai bine să ne cercetăm propria inimă cu privire la eventualele asocieri nepotrivite din viața noastră. Dacă există astfel de legături care-L dezonorează pe Domnul, să le rupem și să ne sprijinim pe promisiunea Domnului făcută celor care se separă de rău: „Eu vă voi primi; și vă voi fi Tată“ (2 Corinteni 6.17,18). Ce altă legătură se poate compara cu aceasta?

G. W. Steidl