Domnul este aproape GBV

Este inima noastră la unison cu a Lui, potrivit cunoștinței pe care o avem cu privire la lucrurile divine? Putem noi spune: „Cercetează-mă“? Uneori, acest proces este unul dureros. „Condu-mă pe calea eternă!“ Iubiți frați, există o cale eternă și pe această cale eternă ne cercetează Dumnezeu inima. Suntem noi gata să ne fie cercetată orice motivație? Ar trebui să fim, dacă vrem ca părtășia noastră cu El să fie deplină și neîntreruptă.

Dacă dorim să umblăm în pace și în comuniune cu Dumnezeu, trebuie să învățăm că nu există nimic bun în noi; însă trebuie de asemenea să-L cunoaștem pe El, în perfecțiunea dragostei Lui. Există o bucurie și o comuniune cu Dumnezeu, iar dacă le avem, atunci când se apropie sfârșitul, acesta nu este altceva decât „afară din trup, acasă la Domnul“, și devine deci cel mai strălucit moment al vieții noastre.

Toate aceste exerciții de inimă ne conduc să ne cunoaștem mai bine pe noi înșine. Dacă dorim să umblăm în așa fel încât să-L glorificăm pe Dumnezeu, dacă dorim să fim în comuniune cu Tatăl și cu Fiul, atunci trebuie să ne deprindem să avem o conștiință „fără vină“. Trebuie ca inima noastră să fie plină de afecțiune față de Hristos, iar umblarea noastră să fie ireproșabilă; între acestea două se află toate gândurile și intențiile inimii noastre. Trebuie ca sufletul nostru să fie în mod practic exersat înaintea lui Dumnezeu. Fiecare trebuie să învețe căile lui Dumnezeu cu el însuși, pentru a putea fi în acord cu El. Domnul să facă să cunoaștem tot mai mult ce înseamnă o umblare cu El, ca să avem și noi acea pace pe care Hristos Însuși a avut-o în umblarea Lui pe pământ – acea pace a inimii pe care sufletul o cunoaște în părtășia cu Tatăl și cu Fiul! El să ne facă să cunoaștem ce înseamnă să avem inima cu totul descoperită înaintea Lui!

J. N. Darby