Domnul este aproape GBV
Nu știți că puțin aluat dospește toată plămădeala? Îndepărtați aluatul vechi, ca să fiți o plămădeală nouă, după cum voi sunteți fără aluat.
1 Corinteni 5.6,7
A spune că cel credincios trebuie să se despartă de lume și de corupția eclesiastică și, în același timp, a nega faptul că adunarea este pătată printr-un păcat cunoscut și a spune că cei credincioși trebuie să recunoască o astfel de adunare pătată – toate acestea sunt afirmații complet greșite. Apostolul Pavel spune: „Înlăturați din mijlocul vostru pe răul acela!“. În caz contrar, nu rămâne decât să te desparți de o asemenea adunare, adică să-i tăgăduiești cu totul caracterul de adunare.
Să presupunem că o adunare ca cea din Corint ar fi dat afară un rău, iar o altă adunare l-ar fi primit. Aceasta din urmă n-ar tăgădui ea caracterul de adunare a celei dintâi? Ar tăgădui lucrarea Duhului Sfânt în adunare! Dacă o persoană înlăturată din adunarea din Corint ar fi fost primită în Efes, atunci adunarea din Efes ar fi tăgăduit lucrarea Duhului Sfânt în Corint sau ar fi tăgăduit autoritatea Duhului Sfânt și a lui Hristos. Adunările erau recunoscute, pentru că fiecare dintre ele, în localitatea ei, lucra în dependență de Hristos și prin Duhul Sfânt. Și orice adunare este recunoscută, pentru că în ea se lucrează prin Duhul Sfânt, sub autoritatea Domnului Isus Hristos.
Celor din Corint li se spune de către apostol: „Ați arătat că sunteți curați în lucrul acela“. Dacă ar fi tolerat răul, n-ar fi fost curați. Adunarea n-ar fi fost o plămădeală nouă și ei n-ar fi fost curați, dacă ar fi acceptat în mijlocul lor principiul tolerării răului. Nu trebuie să recunosc ca reprezentând Trupul lui Hristos sau ca fiind una care acționează în Numele lui Hristos, o adunare în care păcatul este tolerat. Trupul lui Hristos este sfânt. Că un păcătos sau un fățarnic se poate strecura în adunare, acesta este un fapt pe care toți îl admitem. Dar, dacă o colectivitate admite păcatul sau îi tolerează pe păcătoși, atunci ea încetează de a fi o manifestare a Trupului lui Hristos.
J. N. Darby