Domnul este aproape GBV

Biblia vorbește mult despre inimă. Ea ne spune că viața noastră va fi trăită în funcție de ceea ce avem în inima noastră. Iată o atenționare foarte serioasă! Ni se spune că acolo unde este comoara noastră va fi și inima noastră (Matei 6.21).

Găsim în Biblie multe întâmplări care descoperă stări de inimă, fie negative, fie pozitive. Inima Evei a fost îndreptată către pomul cunoștinței binelui și răului, chiar dacă acesta îi fusese interzis. Inima soției lui Lot a fost legată de Sodoma, lucru demonstrat de faptul că ea a privit înapoi la cetate pe când fugea. Inima lui Acan a fost alipită de prada interzisă din Ierihon. Seminția lui Gad, a lui Ruben și jumătate din seminția lui Manase, la vederea pășunilor bogate de la răsărit de Iordan, au cerut ca mai degrabă acele ținuturi să le fie date lor de moștenire, decât să-și aibă partea în țara promisă – acest lucru a arătat unde erau inimile lor.

Prin contrast, Avraam și-a părăsit familia și țara de baștină atunci când a fost chemat de Dumnezeu într-o altă țară, fiindcă el căuta o cetate cerească. Rebeca și-a părăsit și ea familia pentru a fi soția lui Isaac. Petru, Andrei, Iacov și Ioan și-au părăsit ocupația și familiile pentru a-L urma pe Domnul, așa cum a făcut și Levi, care s-a ridicat imediat și L-a urmat pe Domnul, atunci când a fost chemat de El. Acțiunile lor au demonstrat unde erau inimile lor.

Domnul ne învață că El trebuie să fie mai important decât avuția noastră, decât poziția și familia noastră, chiar și decât viața noastră. Suntem chemați să ne luăm crucea în fiecare zi și să-L urmăm.

Domnul a arătat ceea ce era în inima Sa făcând voia Tatălui Său – „pentru bucuria care Îi era pusă înainte a suferit crucea“ (Evrei 12.2). Fie ca El să câștige inimile noastre și să le umple pe deplin, pentru ca astfel să ne devotăm și să ne predăm Lui în întregime – „Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima“ (Psalmul 139.23)!

A. Blok