Domnul este aproape GBV

De ce nu? El era Fiul lui Dumnezeu și era înfometat. Cu siguranță că ar fi fost un prilej potrivit pentru a-Și dovedi misiunea divină și, de asemenea, pentru a-Și satisface o cerință naturală a trupului. Nu putea El oare să preschimbe pietrele în pâini? Această ispită constituie ceea ce am putea numi tentația naturală. Cea de-a doua (cel puțin în Evanghelia lui Luca, a celui care a fost inspirat să prezinte ispitirile în ordinea lor morală, indiferent dacă se mai păstra sau nu ordinea lor cronologică) a fost tentația lumească – oferirea tuturor împărățiilor lumii, cu condiția ca Hristos să Se închine diavolului. Cea de-a treia (privită în Luca, fiindcă Matei păstrează aici ordinea simplă a evenimentelor și arată că, din punct de vedere cronologic, era a doua) a fost tentația spirituală, numită așa nu din pricina templului și a streașinei lui, ci pentru că în ea s-a făcut uz de Cuvântul lui Dumnezeu. Însă în toate acestea, Sfântul lui Dumnezeu l-a biruit pe Satan prin același Cuvânt, folosit în ascultare.

Domnul Se opune în totul ispitei de a face pâine din pietre. Era sugestia diavolului de a face așa ceva, nu un cuvânt al lui Dumnezeu, care el însuși, nu pâinea, este adevărata hrană pentru viața celui credincios. Cu o perfecțiune de nezdruncinat, Hristos trăiește ca Om prin cuvântul divin, El, Fiul lui Dumnezeu pe pământ. Se închină Domnului Dumnezeului Său și numai Lui Îi slujește, ca Fiu al Omului; ca Mesia, El Se încrede în Iahve, fără să-L ispitească așa cum a făcut poporul din vechime, în pustie. Remarcați aici, în această împrejurare, o trăsătură care-L distinge pe Hristos de alții care par să se apropie de El, cel puțin în ce privește circumstanțele. Moise și Ilie au postit și ei patruzeci de zile. Însă Moise era în prezența lui Dumnezeu, susținut de El în tot acest timp, iar Ilie fusese în chip miraculos hrănit de un înger înainte de a intra într-o perioadă similară de abstinență. Nu așa au stat însă lucrurile cu Domnul Isus, care a fost în prezența lui Satan, spre deosebire de Moise, și fără să beneficieze de vreun mijloc prealabil de subzistență, cum a beneficiat Ilie.

W. Kelly