Şi astfel se lansează chemarea fericită către toţii oamenii neprihăniţi ai lui Dumnezeu să se bucure în Domnul şi să aducă mulţumiri în amintirea sfinţeniei Sale. Este surprinzătoare această încheiere a Psalmului 97. Ne-am fi aşteptat să se spună: „Mulţumiţi în amintirea iubirii - sau îndurării - sau harului - sau gloriei Sale." Dar nu se spune aşa, ci pentru sfinţenia Sa. Cândva sfinţenia Sa ne excludea din prezenţa Sa. Dar acum, prin răscumpărarea realizată de Domnul Isus, sfinţenia Sa este de partea noastră, în loc să fie împotriva noastră. Iar noi ne putem bucura când ne amintim de ea.