El a dat frâu liber mâniei Sale, ca să se reverse fără nici o oprelişte. În toate casele egiptenilor, întâiul fiu născut a fost lovit de o urgie neprecizată. Floarea bărbaţilor Egiptului a pierit în noaptea aceea. Dar casele izraeliţilor au fost ocrotite de sângele mielului pascal, astfel încât nici unul din fiii evreilor nu a fost omorât.
Toate plăgile au avut un caracter atât de discriminatoriu încât nu li se poate găsi nici o explicaţie naturală. Cum a fost posibil ca evreii să înceteze vreodată să-şi manifeste recunoştinţa faţă de felul minunat în care a lucrat Dumnezeu în folosul lor? El i-a scos din Egipt ca pe o turmă de oi, călăuzindu-i prin pustiul nemarcat. „El i-a condus, ocrotindu-i, aşa încât n-au avut de ce să se teamă, pe când marea i-a acoperit pe vrăjmaşii lor" (Gelineau). A fost o minunată etalare a iubirii şi puterii Sale!