În mod concret, psalmistul se gândeşte la minunatul, miraculosul mod în care tăria lui Dumnezeu a izbăvit poporul Israel din robia egipteană. De acum Asaf a început să se înalţe pe culmile încrederii. Pronumele personale au dispărut cu totul din vocabularul său. Autocentrismul său a fost înlocuit cu deocentrism.