În versetul 22 asistăm la o schimbare bruscă de ton, pe parcursul următoarelor şapte versete auzindu-L pe Mântuitor cum îl imploră pe Dumnezeu să pedepsească naţiunea care L-a condamnat să moară. La început faptul ni s-ar putea părea surprinzător, mai ales când ne amintim ca însuşi Domnul Isus S-a rugat: „Tată, iartă-i că nu ştiu ce fac" (Luca 23:34). Realitatea e însă că nu există nici un conflict între cele două rugăciuni. Iertarea era la dispoziţia lor, dacă ar fi dorit să se pocăiască. Dar, în absenţa vreunei schimbări a inimii lor, n-a mai rămas decât judecata descrisă în aceste versete. Este important să vedem că aceste versete se aplică în mod special la naţiunea Israel. Pavel aplică versetele 22 şi 23 la Israel în Romani 11:9,10. De asemenea sintagma „corturile lor," cu sensul de tabără (v. 25), este o aluzie tipic evreiască.

Versetele prezic judecăţile care vor veni peste rasa de oameni care L-a respins pe Mesia şi a provocat executarea Sa. Masa lor va deveni o cursă. Masa se referă la suma totală a privilegiilor ce au fost conferite Israelului, ca popor ales al lui Dumnezeu aici pe pământ. În loc să fie o binecuvântare, aceste privilegii vor stabili măsura condamnării lor.

Când vor avea parte de prosperitate (pace, evr. şalom), aceasta se va transforma într-un laţ. Când oamenii vor crede că toate sunt bune, deodată vor ajunge la strâmtoare.